Cand voi avea urmatorul Cosmar?

      Estimările arată că doar 5% dintre adulţi suferă coşmaruri regulat şi cu toate acestea majoritatea oamenilor (statisticile diferă în funcţie de studiu, dar în general este vorba de 70% - 90%) au avut un coşmar cel puţin o dată în viaţă. Cosmarurile sunt vise terifiante care duc la trezirea din somn imediata, persoana in cauza fiind in intregime alerta la trezire. Majoritatea cosmarurilor apar de obicei in cadrul unor vise mai lungi si elaborat care provoaca o anxietate intensa. Temele care le populeaza sunt cel mai adesea pericolele iminente pentru cel ce viseaza ( de ex: o anumita vatamare corporala, urmarire, atac, etc). In alte cazuri cosmarurile pot sa fie centrate pe o tematica personala, fiind adesea vorba despre esecuri sau dificultati de adaptare.

       În mod foarte ciudat, ştim destul de puţine lucruri referitoare la ceea ce visează oamenii cu adevărat atunci când au coşmaruri. În mare, problema este că, de cele mai multe ori, coşmarurile descriu lucruri foarte personale. Cînd apar ca urmare a unei situaţii traumatice reale coşmarurile pot să reproducă situaţia respectivă, dar de obicei conţinutul visului nu reproduce evenimente care au avut loc în realitate. Spre deosebire de alte vise, la trezire, persoana poate să descrie conţinutul visului în detaliu. Adesea pot apărea mai multe coşmaruri în cursul unei nopţi, cu aceeasi tematica. La fel ca toate visele, coşmarul apare aproape întotdeauna numai în timpul perioadei de somn cu mişcări oculare rapide, REM. Deoarece perioadele de somn REM se repetă cam la un interval de 90-110 minute, coşmarurile pot să apară în orice moment în timpul perioadei de somn. Dar pentru că perioadele de somn REM sunt mai lungi în a doua jumătate a nopţii – motiv pentru care şi visele devin mai intense în această perioadă – coşmarurile au tendinţa să apară mai ales către dimineaţă. Acest gen de vise se termina prin desteptarea brusca din somn si revenirea la starea de veghe, cu un puternic sentiment de teama sau anxietate. De aceea, de obicei este dificil sa readormim dupa ce ne trezim dintr-un cosmar. Visele terifiante nu provoaca de obicei tulburari de adaptare sociala sau profesionala, ci numai un stres subiectiv. Dar daca trezirile din timpul noptii devin prea frecvente, sau daca persoana dezvolta frica de a merge la culcare din cauza cosmarurilor, poate sa apara somnolenta in timpul zilei.
      Cele mai intalnite cosmaruri sunt: senzatia de a fi urmarit, moarte, crima ,cadere, accidente, animale terifiante, moartea unui membru al familiei sau a unui prieten, propria moarte, monstri, razboi, violenta, dezastre naturale, senzatia de a fi paralizat, intarzierea la un eveniment important, diverse griji sau teama.
      Persoanele care au cosmaruri prezinta de obicei si elemente de diagnostic specifice pentru depresie sau anxietate, fara sa se poata totusi diagnostica cu precizie aceste afectiuni. La trezire apar accelerari usoare ale respiratiei si ale batailor inimii si transpiratie. Miscarile corpului si vorbitul in somn nu apar in timpul cosmarurilor, deoarece in timpul somnului REM tonusul muscular scade. Daca apar totusi tipete sau miscari bruste ale corpului, acestea survin in momentul in care individul se trezeste.
      Psihologia sau neurofiziologia nu au gasit pana acum explicatii clare pentru cosmaruri. La fel ca in cazul tuturor viselor, exista controverse in legatura cu modul in care ar trebui sa fie interpretate. De multe ori visele terifiante apar in urma unor traume reale ale individului, cum ar fi un accident grav, un incendiu sau asistarea la scene de o violenta extrema. Persoanele traumatizate de o experienta reala dezvolta uneori o tulburare anxioasa numita stres posttraumaic. In cazul acestui tip de strez persoana vizata retraieste continuu evenimentele traumatizante si aceasta reactualizare a traumei se realizeaza si in timpul somnului, sub forma cosmarului.  O explicaţie coerentă pentru coşmaruri, dar contestată de anumiţi psihologi, derivă din teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud considera că există gînduri, idei sau dorinţe care sunt inacceptabile pentru subiect în starea de veghe din cauza constrîngerilor morale. Fiind inacceptabile, ele generează şi anxietate prin teama de pedepse. Aceste conţinuturi mintale au legătură mai ales cu sexualitatea şi cu agresivitatea, instincte cenzurate de normele morale. Cu toate că gîndurile inacceptabile nu au posibilitatea să se manifeste în stare de veghe, ele nu dispar ci devin inconştiente, adică sunt refulate. Devenind inconştiente, ele se manifestă sub formă mascată, simbolică, în conţinutul viselor. Deci conform psihanalizei, dorinţele refulate care provoacă anxietate, manifestîndu-se prin intermediul viselor, produc cosmaruri.