“Nu sunt sigur cu ce fel de arme se va
lupta in cel de-al treilea razboi mondial, dar in cel de-al patrulea se va
lupta cu ciomege si pietre” – Albert Einstein.
De ceva timp principalele titluri ale
ziarelor din intreaga lume tin de escaladarea fara precedent a tensiunilor
dintre SUA si Coreea de Nord, dupa ce Phenianul a realizat cu succes teste balistice cu boma nucleara si apoi a anuntat ca a testat cu
suces o bomba cu hidrogen a carei explozie a provocat un cutremur de
magnitudine 6.3. Consiliul de Securitate al ONU, SUA si Coreea de Sud au
reactionat imediat cerand intreruperea imediata a testelor si sanctiuni dure
impotriva Coreei de Nord.
In cel de-al doilea razboi mondial bombardarea
de catre americani a celor doua orase japoneze Hiroshima si Nagasaki a semanat
groaza si teroarea. Avantajul enorm al acestor arme atomice nu a fost militar
(SUA detinea in acel moment doar cateva) ci politic, noutatea fiind ca acestea
pot comprima distrugerea catastrofica intr-o perioada foarte scurta de timp si
pot schimba astfel dramatic soarta razboiului si motivatiile oamenilor cu
putere de decizie. Insa in acest moment exista global peste 15.000 focoase
nucleare. In cazul unui atac nuclear, se estimeaza ca o singura bomba B83
detinuta de SUA ar ucide in primele 24 de ore de la lansare 1.4 milioane
oameni, alte 3.7 fiind grav ranite. Cea mai puternica bomba este detinuta in
prezent insa de Rusia. Intr-un scenariu in care aceasta ar fi lansata asupra
orasului New York, ar fi omorati 7.6 milioane de oameni si 3.7 milioane ar fi
raniti. Multe alte milioane ar avea de suferit grav pe o raza de aproximativ
zece kilometri in jurul deflagratiei.
Dar
nu acestea ar fi cele mai importante efecte. La inceputul anilor ’80 oamenii de
stinta din cele doua superputeri au apreciat ca fumul provocat de incendiile
propagate dupa utilizarea bombelor nucleare ar fi atat de dens incat ar bloca
razele soarelui, ceea ce ar avea consecinte de neimaginat pentru viata pe
Terra. Pamantul ar deveni un loc intunecat, rece si lipsit de vegetatie pentru
o lunga perioada de timp.
Ar incepe ceea ce cercetatorii au denumit
“iarna nucleara”. Un razboi nuclear intre doua tari care folosesc circa 100
bombe nucleare de dimensiunea celei de la Hiroshima, ar putea produce schimbari
climatice de o amploare nemaivazuta in istoria omenirii. Inmultirea dramatica a
cazurilor de cancer, 20 de ani de ierni aspre ce ar duce la recolte foarte
slabe, foamete, subtierea drastica a stratului de ozon ar fi doar cateva din
conseintele unui razboi atomic, arata un studiu in care s-au folosit simulari
computerizate pentru a estima efectele unui astfel de eveniment. Ar fi
eliberata in atmosfera o cantitate de 5 megatone de carbon sub forma de
particule foarte fine care ar bloca radiatia solara, rezultand in scaderea
temperaturii globale cu cel putin 1.5grade Celsius pentru cativa ani. Desi nu
pare o scadere importanta aceasta s-ar traduce prin ierni aspre si prelungite
care ar duce la o diminuare importanta a recoltelor. Reducerea cu 20-50% a cantitatii de ozon din
straturile superioare ale atmosferei (cea mai drastica reducere din istoria
omenirii) ar duce la cresterea cantitatii de ultraviolete care ating scoarta
terestra ceea ce s-ar traduce printr-o explozie a cazurilor de cancer de piele
la nivelul populatiei. Cantitatea de precipitatii anuale ar scadea, ceea ce ar
duce, impreuna cu racirea globala la declansarea unei foamete la nivel mondial.
In
contextual politic actual riscul ca aceste arme nucleare sa fie utilizate din
cauza unei erori – din panica cauzata de un incident international, datorita
unui sistem informatic atacat sau utilizate de un lider inconstient al unei
puteri nucleare pare din ce in ce mai probabil in aceste momente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu